Tu ce știi despre antibiotice?

Un portal de educare și informare despre pericolele rezistenței la antibiotice și ce putem face în privința aceasta

Află mai multe
Doctor reducere prescriptie antibiotice

Ce este rezistența la antibiotice?

Rezistența la antibiotice reprezintă capacitatea unei bacterii de a rezista acţiunii antibioticelor (nu sunt ucise sau creşterea lor nu este oprită). Bacteriile rezistente supravieţuiesc expunerii la antibiotice, continuă să se înmulţească în organism putând cauza diverse afecţiuni.

De la introducerea antibioticelor în medicină rolul lor s-a extins de la tratamentul infecţiilor acute la prevenirea infecţiilor post operator, protecţia pacienţilor oncologici sau cu sistem imunitar compromis. De asemenea, antibioticele se utilizează pe scara largă în industria alimentară.

Antibioticele sunt o piesă extrem de importantă în managementul infecţiilor bacteriene. Antibioticele nu au efect asupra virusurilor. Utilizarea inadecvată a antibioticelor (atât la oameni cât şi la animale) a dus la o creştere a rezistenţei bacteriilor, şi implicit la creşterea cheltuielilor medicale şi a mortalităţii.

Cum funcționează rezistența la antibiotice?

Mecanismele de acţiune prin care bacteriile dezvoltă rezistenţă la antibiotice1:

  • Producţia de enzime care au capacitatea să neutralizeze antibioticele
  • Mutaţii care modifică ţintele antibioticelor
  • Eliminarea din celule a agenţilor antimicrobieni
  • Limitarea accesului antibioticelor în celulă prin modificări la nivelul peretelui celular
  • Dezvoltarea capacităţii de a funcţiona fără enzimele atacate de antibiotice

Rezistenţa la antibiotice – problemă de sănătate publică

Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este una din principalele probleme de sănătate publică. Numeroase studii au demonstrat că există o corelaţie puternică între consumul de antibiotice şi dezvoltarea/ creşterea rezistenţei bacteriilor la acestea 2,3,4.

Creşterea rezistenţei la antibiotice determină costuri tot mai crescute ale sistemului de sănătate. De asemenea, creează dificultăţi în tratamentul afecţiunilor altă dată tratabile şi se asociază cu o creştere a morbidităţii şi mortalităţii 5, 6, 7.

Afecţiuni comune şi/ sau ameninţătoare de viaţă ca pneumoniile, gonoreea, infecţiile post-operatorii, HIV, tuberculoza sau malaria devin imposibil de tratat din cauza creşterii rezistenţei germenilor la antibiotice. Dacă o infecţie nu răspunde la tratamentul standard atunci creşte durata bolii, cresc cheltuielile medicale şi creşte riscul de deces.

Se estimează că rezistenţa la antibiotice determină aproximativ 700 000 de decese anual la nivel mondial, din care aproximativ 25 000 in UE. Proiecţiile estimează că mortalitatea determinată de rezistenţa la antibiotice să depăşească 10 000 000 de decese pe an în 2050 5, 8.

Aproximativ 80-90% din antibiotice sunt prescrise în sistemul de asistenţă medicală primară, iar majoritatea (80%) sunt utilizate pentru tratamentul infecţiilor acute de căi respiratorii 5, 9, 10, 11.

Se estimează că mai mult de 50% din toate prescrierile de antibiotice în cadrul sistemului de asistenţă medicală primară nu sunt necesare 5, 9. Deşi marea majoritatea a infecţiilor respiratorii (superioare sau inferioare) sunt cauzate de viruşi, antibioticele sunt utilizate fecvent pentru tratamentul acestor afecţiuni 6, 7. Utilizarea excesivă şi improprie a antibioticelor reprezintă principala cauză de rezistenţă la antibiotice 8, 9, 12, 13.

Prescrierea de antibiotice în sistemul de asistenţă medicală primară variază considerabil între diverse ţări, lucru care nu poate să fie explicat doar pe baza incidenţelor diferite ale infecţiilor bacteriene 14. S-a observat o corelaţie între frecvenţa crescută de prescriere de antibiotice şi rata de rezistenţă la antibiotice 2, 13. Reducerea prescripţiilor inutile de antibiotice poate să reducă sau să inverseze procesul de dezvoltare de rezistenţă la antibiotice 15, 16.

Motivele prescripţiei inadecvate de antibiotice

Deseori antibioticele se prescriu preventiv având în vedere că medicul nu dispune de un test point-of-care sau de laborator pe care să-şi bazeze decizia. Uneori cauza prescripţiei inadecvate de antibiotice o reprezintă obişnuinţa sau lipsa de informare. Educarea medicilor şi a pacienţilor s-a demonstrat că reduce prescripţia de antibiotice 17.

Lipsa de teste point-of-care rapide

Obişnuinţa de a prescrie antibiotice

Anumite modele culturale privind infecţiile şi antibioticele

Nesiguranţa diagnosticului şi frica de o evoluţie nefavorabilă

Aşteptări nerealiste sau presiune din partea pacienţilor sau a familiei

Antibioticele sunt prescrise pentru „a menţine o relaţie bună” cu pacienţii

Timp insuficient pentru a educa pacienţii

Lipsa de cunoştinţe privind diferenţa dintre o infecţie virală şi una bacteriană

Uneori antibioticele sunt vândute fără reţetă medicală

Reducerea prescriptiei de antibiotice

Cum putem reduce prescripţia de antibiotice

Este nevoie de o schimbare pentru a reduce prescripţia de antibiotice. Limitarea prescripţiei inadecvate de antibiotice în sistemul de asistenţă medicală primară reprezintă un pas important în reducerea rezistenţei bacteriilor la antibiotice.

De asemenea, prevenţia şi depistarea infecţiilor, imbunătăţirea prescripţiei de antibiotice, dezvoltarea de noi antibiotice, vaccinarea (atât la oameni cât şi la animale) şi introducerea de teste point-of-care pot determina păstrarea efectului antibioticelor actuale şi viitoare.

Într-un studiu al OMS din 2016 desfăşurat în 12 ţări s-a descoperit că 64% dintre respondenţi credeau că antibioticele sunt eficiente în infecţiile virale. De asemenea, 33% credeau că antibioticele sunt eficiente în răceală şi/sau gripă, iar aproape 66% considerau că bronşiolita acută necesită tratament antibiotic 18.

Materiale

Aflați mai multe despre reducerea prescripției de antibiotice și rămâneți la curent cu ultimele noutăți!

Vedeți toate materialele

Soluții tehnice

Aflați mai multe despre controlul infecţiilor în unităţile medicale și reducerea prescripției.

Vedeți toate soluțiile

Bibliografie

  1. Penesyan, A, Gillings, M and Paulsen, I T. Antibiotic discovery: Combatting Bacterial Resistance in Cells and in Biofilm Communities; Molecules 2015; 20(4):5286-98
  2. Goossens H, Ferech M, Vander Stichele R, Elseviers M; ESAC Project Group. Outpatient antibiotic use in Europe and association with resistance: a cross-national database study; LANCET 2005; 349 (9459): 579-87
  3. Bronzwaer SLAM et al, The Relationship between Antimicrobial Use and Antimicrobial Resistance in Europe; Emerging Infectious Diseases 2002; Mar; 8(3): 278–282
  4. Goossens H, Antibiotic consumption and link to resistance; Clin Microbiol Infect. 2009 Apr;15 Suppl 3:12-5
  5. Kuyvenhoven MM et al., Outpatient antibiotic prescriptions from 1992 to 2001 in The Netherlands; JAC 2003;52:675- 678
  6. Arroll B, Kenealy T., Antibiotics for the common cold and acute purulent rhinitis; The Cochrane Database of Systematic Reviews 2005, Issue 3. Art. No.: CD000247.pub2.
  7. Watson RL et al., Antimicrobial Use for Pediatric Upper Respiratory Infections: Reported Practice, Actual Practice, and Parent Beliefs; Pediatrics 1999;104:1251-7.
  8. Avorn MD, Solomon DG., Cultural and Economic Factors That (Mis)Shape Antibiotic Use: The Nonpharmacologic Basis of Therapeutics; Ann Intern Med 2000; 133:128-135
  9. Laxminarayan R et al., Antibiotic resistance – the need for global solutions; Lancet Infect Dis 2013: 13: 1057–1098.
  10. Mölstad S., Reduction in antibiotic prescribing for respiratory tract infections is needed! Scand J Prim Health Care 2003;21:196-18
  11. Huovinen P, Cars O., Control of antimicrobial resistance: time for action. The essentials of control are already well known. BMJ 1998;317:613-4.
  12. World Health Organization. WHO Global Strategy for Containment of Antimicrobial Resistance. Available here.
  13. Bronzwaer SLAM et al,. A European Study on the Relationship between Antimicrobial Use and Antimicrobial Resistance. Emerg Inf Dis 2002;8(3):278-282.
  14. Seamark DA et al., Field-testing and validation in a primary care setting of a point-of-care test for C-reactive protein. Ann Clin Biochem 2003;40:178-80
  15. Seppälä H et al., The effect of changes in the consumption of macrolide antibiotics on erythromycin resistance in group A streptococci in Finland. N Engl J Med 1997;337:441-6.
  16. Stephenson J., Icelandic researchers are showing the way to bring down rates of antibiotic-resistant bacteria. JAMA 1996:275:175
  17. WHO, Global Strategy for Containment of Antimicrobial Resistance, 2001
  18. WHO, Antibiotic resistance: Multi-country public awareness survey, November 2015